Elaborat de membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Anul 2024 s-a dovedit a fi unul plin de provocări pentru viticultorii din România, un an în care seceta a pus la încercare abilitățile acestora de a gestiona vița de vie. Pentru a obține o imagine clară asupra impactului acestor condiții asupra recoltei, am realizat un bilanț, bazat pe datele obținute prin intermediul unui chestionar completat de către membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) – oenologi, administratori de crame, consultanți de crame, vinificatori și directori de producție din toate regiunile țării. Răspunsurile lor au oferit perspective valoroase asupra provocărilor întâmpinate, dar și asupra strategiilor adoptate pentru a face față acestora. 

Impactul vremii asupra cantității și calității recoltei

Principala problemă din acest an a fost seceta extremă, caracterizată printr-o lipsă prelungită a precipitațiilor, uneori timp de până la șase luni și care a afectat plantele și producția de struguri. Temperaturi extrem de ridicate, cu perioade de peste 30 de zile cu valori de peste 35°C, au influențat negativ fiziologia viței de vie. De asemenea, s-au raportat arsuri solare, mai ales pe expunerile vestice, provocând brunificarea pieliței și diminuarea calității strugurilor albi.

Acestea au dus la o producție semnificativ redusă, majoritatea respondenților raportând o scădere drastică a producției, cuprinsă între 40% și 60% față de anul precedent. Seceta, grindina și radiațiile UV intense au fost principalele cauze care au dus la reducerea recoltei, afectând atât cantitatea, cât și dezvoltarea plantelor. Creșterile lente ale lăstarilor și scăderea numărului de struguri formați pe butuci au fost aspecte notabile.

În ceea ce privește calitatea, aceasta a fost neuniformă. În unele cazuri, acumulările de zaharuri au fost excesive, ceea ce a dus la un grad alcoolic ridicat, dar cu arome slabe. Maturitatea fenolică a strugurilor roșii a fost afectată, iar echilibrul dintre zaharuri și aciditate a fost deseori compromis.

Un aspect pozitiv este că lipsa precipitațiilor și seceta prelungită au redus presiunea bolilor fungice, în special în prima parte a sezonului. Multe podgorii au raportat că nu au avut probleme majore cu boli și au aplicat mai puține tratamente fitosanitare decât în anii anteriori.

Deși nu toate regiunile au fost afectate la fel, seceta și temperaturile ridicate pe termen lung au fost resimțite în majoritatea podgoriilor, ducând la pierderi semnificative de producție și calitate inconstantă. Viticultorii au observat că aceste probleme climatice se manifestă de mai mulți ani consecutivi, semnalând o tendință îngrijorătoare pentru viitor.

Starea strugurilor: Maturitate și concentrație de zaharuri

Din cauza condițiilor climatice, strugurii recoltați în 2024 au avut o concentrație de zaharuri mai mare decât media obișnuită, uneori atingând valori de 260-280 g/L în august, în special pentru soiurile albe. Maturitatea fenolică a strugurilor roșii a fost atinsă mai rapid decât de obicei, cu aproximativ trei săptămâni înainte de perioada normală, însă, în unele cazuri, concentrația de zaharuri a fost neuniformă, ceea ce a au afectat calitatea generală a recoltei.

Dintre varietățile de struguri, soiurile albe au avut, în general, un randament mai bun decât cele roșii, Feteasca Albă și Feteasca Regală fiind cele mai frecvent menționate, deși Sauvignon Blanc a fost o excepție, fiind menționat ca unul dintre cele mai afectate soiuri. Unele răspunsuri au notat performanțe bune și la Merlot și Cabernet Sauvignon. Soiurile care au avut dificultăți majore au inclus Pinot Noir, Chardonnay și Rhein Riesling. Majoritatea răspunsurilor indică însă un randament general scăzut, cu un declin de până la 60% față de anul precedent în unele cazuri.

Adaptări în procesul de vinificare

Producătorii de vin au fost nevoiți să adopte o serie de măsuri pentru a face față provocărilor climatice. Recoltarea timpurie a fost o strategie frecvent utilizată, mulți viticultori începând culesul cu până la trei săptămâni mai devreme decât în anii anteriori, pentru a preveni deshidratarea strugurilor și acumularea excesivă de zaharuri. 

O altă măsură a fost implementarea unor tehnici noi de fermentare, precum utilizarea levurilor non Saccharomyces cu transformare mai redusă a zaharurilor, pentru a controla gradul alcoolic al vinului și pentru a face față presiunilor osmotice ridicate. Asamblarea vinurilor și cupajele între vinuri din struguri culeși în perioade diferite au fost făcute pentru a obține caracteristici echilibrate în vinuri. 

Pentru vinurile roșii, timpul de macerare a fost scurtat, iar pentru soiurile aromate, s-a evitat macerarea îndelungată pentru a menține caracteristicile dorite. De asemenea, deburbarea s-a făcut la o turbiditate mai mică pentru a preveni extractul de compuși nedoriți. S-au aplicat biotehnologii adaptate pentru concentrații mari de zaharuri și s-au folosit drojdii selecționate pentru fermentarea musturilor cu potențial alcoolic foarte ridicat.

Monitorizarea atentă a fermentației și utilizarea tehnologiilor avansate au devenit parte integrantă a procesului de vinificare în acest an. Producerea de vinuri dulci și demidulci a fost o opțiune luată în considerare, în condițiile unor musturi cu potențial alcoolic mare, reflectând flexibilitatea și inovația din vinificare în fața unor condiții extreme.

Așteptările în privința vinurilor din recolta anului 2024

În privința vinurilor produse din strugurii recoltați în 2024, așteptările sunt variate, dar se conturează câteva teme comune. În general, vinurile albe și roze sunt percepute ca având un profil aromatic bun, chiar dacă unele voci sugerează că acestea se vor consuma rapid și nu vor avea un potențial semnificativ de învechire. Pe de altă parte, vinurile roșii, în special cele din soiuri precum Cabernet Sauvignon, sunt văzute ca având un potențial excelent, cu caracter distinct și tipicitate de soi. 

Așteptările legate de prețul vinului din acest an sunt influențate semnificativ de costurile de producție și de impactul schimbărilor climatice. Mulți dintre cei chestionați observă o legătură directă între scăderea cantității de struguri recoltată și creșterea costurilor, atât în ceea ce privește întreținerea, cât și energia și transportul. Această situație, inevitabil, sugerează o creștere a prețului de vânzare a vinului, având în vedere că costurile de producție au crescut semnificativ.

Cu toate acestea, nu toți sunt convinși că piața va absorbi aceste creșteri de preț. Unii producători consideră că flexibilitatea clientelei este scăzută, iar criza economică actuală face ca majoritatea consumatorilor să fie reticenți în fața unor prețuri mai mari. Astfel, există o ezitare de a crește prețurile, mai ales având în vedere influența marilor retaileri, care pot determina limite în ajustarea prețurilor. Se estimează că, deși costul de producție a crescut cu 30-40%, această majorare nu se va traduce neapărat într-o creștere proporțională a prețurilor de vânzare, iar producătorii ar putea opta pentru o ajustare modestă de 8-10%.

Adaptarea cramelor la schimbările climatice

Deși unii producători și viticultori nu au adoptat încă strategii specifice, argumentând că nu sunt o prioritate pentru moment, alții au început să facă pași concreți. Printre măsurile adoptate se numără culesul mai devreme, care este o reacție directă la condițiile climatice schimbătoare, dar și intervenții minime asupra lastarilor pentru a proteja vița de vie. 

De asemenea, s-au inițiat demersuri pentru implementarea unui sistem de irigare a plantațiilor, un aspect esențial în gestionarea stresului hidric, și au fost forate puțuri pentru a facilita această irigare. Un alt pas important menționat este instalarea panourilor fotovoltaice, care vizează reducerea costurilor energetice ale cramelor.

Pentru a îmbunătăți rezistența plantelor la condițiile de mediu extreme, unii viticultori au început să folosească biostimulatori în tratamentele pentru viță de vie. Există, de asemenea, propuneri pentru soluții de umbrire și o mecanizare mai eficientă a procesului de recoltare și procesare. Pe lângă acestea, fertilizările organice și utilizarea materialelor oenologice recomandate pentru anii cu condiții dificile sunt văzute ca măsuri necesare în acest context.

Tendințe în preferințele consumatorilor

Deși unii membri ADAR remarcă o stagnare sau chiar o scădere a interesului pentru anumite tipuri de vin, cum ar fi vinul roșu, se conturează și tendințe noi care atrag atenția consumatorilor. Interesul pentru vinurile albe, în special cele seci și demiseci, pare să crească, alături de o preferință accentuată pentru vinurile proaspete, cu arome fructate și un grad de alcool mai scăzut. De asemenea, vinurile spumante, câștigă popularitate, sugerând o dorință a consumatorilor pentru opțiuni ușoare și festive.

Pe de altă parte, categoria vinurilor bio și naturale, deși prezintă un interes în creștere, rămâne o nișă mică, fără tendințe semnificative de expansiune în prezent. Unii producători subliniază că, deși consumatorii sunt atrași de aceste tipuri de vinuri, tehnologiile de producție necesită adaptări pentru a asigura calitatea pe care o oferă vinurile realizate prin metode tradiționale cu produse oenologice moderne.

În concluzie, deși seceta a afectat dramatic producția și calitatea strugurilor, producătorii au demonstrat o adaptabilitate remarcabilă prin implementarea de măsuri inovatoare în vinificare și strategii de gestionare a viței de vie. În ciuda dificultăților, optimismul rămâne, iar viticultorii se pregătesc să îmbrățișeze viitorul, învățând din lecțiile anului trecut și căutând să construiască o industrie vitivinicolă mai rezistentă și sustenabilă. 

*** 

Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) este o organizație profesională dedicată promovării excelenței în domeniul vinurilor, reunind experți din diverse segmente ale industriei vitivinicole, cum ar fi oenologi, vinificatori, administratori de crame, degustători și comunicatori. Fondată cu scopul de a susține formarea și certificarea degustătorilor autorizați, ADAR joacă un rol esențial în educarea consumatorilor și în creșterea standardelor de calitate ale vinurilor românești. Prin organizarea de evenimente, degustări și sesiuni de formare, asociația contribuie la dezvoltarea cunoștințelor și abilităților profesionale ale membrilor săi, promovând în același timp moștenirea culturală și diversitatea vinurilor din România.